Ce este vertijul?
Vertijul este o senzatie de rotire sau de miscare, in absenta oricarui stimul extern care ar putea genera o astfel de perceptie. Aceasta senzatie poate fi extrem de deranjanta si, in unele cazuri, chiar debilitanta. Desi vertijul poate aparea ocazional la oricine, frecventa si intensitatea acestuia pot varia considerabil. Vertijul este adesea confundat cu ametelile, dar este important de subliniat ca cele doua nu sunt identice. Ameteala reprezinta o senzatie de instabilitate sau de lesin, in timp ce vertijul implica iluzia miscarii. De cele mai multe ori, vertijul este un simptom, nu o afectiune in sine, si poate semnala o varietate de probleme de sanatate.
Potrivit Asociatiei Vestibulare Internationale, vertijul afecteaza aproximativ 35% dintre adultii cu varsta de peste 40 de ani la un moment dat in viata lor. Acesta poate fi cauzat de afectiuni ale urechii interne, tulburari neurologice, sau chiar efecte secundare ale unor medicamente. Din fericire, majoritatea cazurilor de vertij nu sunt periculoase si pot fi tratate cu succes prin terapie fizica si medicamente. Intelegerea cauzelor si simptomelor vertijului poate ajuta la determinarea duratei si severitatii acestuia.
Cauzele comune ale vertijului
Vertijul poate fi cauzat de diverse conditii care afecteaza sistemul vestibular, responsabil pentru echilibrul si orientarea noastra in spatiu. Aceste conditii pot varia de la afectiuni minore pana la afectiuni care necesita interventie medicala. Printre cele mai comune cauze ale vertijului se numara:
Pozitia vertijului paroxistic benign (BPPV)
Vertijul paroxistic benign pozitional (BPPV) este cea mai frecventa cauza de vertij si apare atunci cand cristalele mici de carbonat de calciu din urechea interna se deplaseaza din locul lor normal si interfereaza cu semnalele pe care creierul le primeste referitoare la pozitia corpului.
Boala Meniere
Boala Meniere este o afectiune cronica a urechii interne care provoaca episoade de vertij, pierdere progresiva a auzului, zgomot in urechi si o senzatie de plenitudine in ureche.
Neurita vestibulara
Neurita vestibulara este cauzata de inflamarea nervului vestibular, care transporta semnale legate de echilibru de la urechea interna catre creier. Aceasta inflamare poate fi rezultatul unei infectii virale.
Migrenele vestibulare
Migrenele pot provoca vertij, ameteli si probleme de echilibru, chiar si in absenta durerilor de cap specifice migrenelor. Acestea sunt cunoscute sub numele de migrene vestibulare.
Accidente vasculare cerebrale si alte afectiuni neurologice
Vertijul poate fi un simptom al accidentelor vasculare cerebrale sau al altor afectiuni neurologice care afecteaza creierul si sistemul nervos central.
Simptomele vertijului
Vertijul se manifesta printr-o serie de simptome care pot varia in functie de cauza si severitatea sa. Intelegerea acestor simptome este esentiala pentru a putea diferentia vertijul de alte probleme de sanatate. Simptomele vertijului includ:
Senzatia de rotire sau miscare
Aceasta este senzatia predominanta in timpul unui episod de vertij, in care persoana afectata simte ca obiectele din jurul sau sau propriul corp se rotesc.
Ameteli si instabilitate
Pe langa senzatia de rotire, vertijul poate provoca ameteli si o senzatie de instabilitate, ceea ce poate face dificil mersul sau mentinerea echilibrului.
Greata si varsaturi
Vertijul poate fi insotit de greata si varsaturi, mai ales daca senzatia de miscare este intensa si de lunga durata.
Tinitus si pierderea auzului
In unele cazuri, vertijul poate fi insotit de tinitus (zgomot in urechi) si de pierderea temporara a auzului, in special in cazul bolii Meniere.
Senzatie de plenitudine in ureche
Unele persoane pot experimenta o senzatie de presiune sau plenitudine in ureche, ca si cum aceasta ar fi blocata.
Durata vertijului
Durata unui episod de vertij poate varia considerabil, depinzand in principal de cauza sa subiacenta. Este esential sa se identifice corect cauza pentru a putea estima durata episodului de vertij. In medie, un episod de vertij poate dura de la cateva secunde pana la cateva ore, dar in unele cazuri poate persista timp de zile sau saptamani.
Vertijul paroxistic benign pozitional (BPPV)
In cazul BPPV, episoadele de vertij sunt de obicei scurte, de la cateva secunde pana la cateva minute, si apar de obicei atunci cand persoana isi schimba pozitia capului.
Boala Meniere
Episoadele de vertij cauzate de boala Meniere pot dura de la 20 de minute pana la cateva ore, si sunt adesea insotite de simptome precum tinitus si pierderea auzului.
Neurita vestibulara
Vertijul cauzat de neurita vestibulara poate dura de la cateva ore pana la cateva zile, iar simptomele pot persista pe termen mai lung cu intensitate redusa.
Migrenele vestibulare
Episoadele de vertij asociate cu migrene vestibulare pot dura de la cateva minute pana la cateva ore, si pot fi periodic recurente.
Afectiuni neurologice
In cazul accidentelor vasculare cerebrale sau al altor afectiuni neurologice, vertijul poate dura mai mult timp si poate necesita tratament medical de urgenta.
Tratamentul vertijului
Tratarea vertijului depinde de cauza sa subiacenta si de severitatea simptomelor. Unele cazuri de vertij pot fi gestionate cu usurinta, in timp ce altele pot necesita tratament medical specializat. Iata cateva metode comune de tratament pentru vertij:
Manvra Epley
Manvra Epley este adesea utilizata pentru a trata BPPV. Aceasta implica o serie de miscari ale capului concepute pentru a muta cristalele de carbonat de calciu inapoi in locul lor normal din urechea interna.
Terapia fizica vestibulara
Terapia fizica vestibulara implica exercitii specifice menite sa imbunatateasca echilibrul si sa reduca simptomele vertijului prin antrenarea sistemului vestibular.
Medicamente
Medicamentele pot fi utilizate pentru a trata simptomele de greata si varsaturi asociate vertijului, precum si pentru a reduce inflamatia in cazurile de neurita vestibulara.
Schimbari ale stilului de viata
Adoptarea unui stil de viata sanatos, inclusiv evitarea cofeinei, a alcoolului si a tutunului, poate ajuta la reducerea frecventei si severitatii episoadelor de vertij.
Interventii chirurgicale
In cazurile severe de vertij cauzate de afectiuni structurale ale urechii interne, interventiile chirurgicale pot fi necesare pentru a corecta problema.
Preventia vertijului
Desi nu toate cauzele vertijului pot fi prevenite, exista masuri pe care le puteti lua pentru a reduce riscul de aparitie a episoadelor de vertij. Adoptarea unui stil de viata sanatos si evitarea factorilor declansatori cunoscuti sunt esentiale pentru mentinerea sanatatii sistemului vestibular.
Evita factorii declansatori cunoscuti
Daca stiti ca anumite miscari sau pozitii ale capului declanseaza vertijul, incercati sa le evitati sau sa le minimizati.
Mentine un stil de viata activ
Exercitiile fizice regulate pot ajuta la imbunatatirea echilibrului si la intarirea sistemului vestibular, reducand astfel riscul de vertij.
Gestionarea stresului
Stresul si anxietatea pot agrava simptomele vertijului, asa ca este important sa gasiti metode de gestionare a stresului, cum ar fi meditatia sau exercitiile de respiratie.
Consultati un medic in mod regulat
Monitorizarea regulata a sanatatii si consultarea unui medic la aparitia primelor simptome de vertij pot ajuta la detectarea timpurie a oricaror probleme de sanatate.
Adoptarea unei diete echilibrate
O dieta bogata in nutrienti si saraca in sare poate ajuta la mentinerea sanatatii urechii interne, in special in cazul bolii Meniere.
Importanta consultului medical
Consultul medical este esential atunci cand va confruntati cu episoade de vertij, mai ales daca acestea sunt frecvente, severe sau insotite de alte simptome alarmante. Diagnosticarea corecta a cauzei vertijului este cruciala pentru a putea primi tratamentul adecvat si pentru a preveni complicatiile.
Organizatia Mondiala a Sanatatii subliniaza importanta accesului la ingrijiri medicale adecvate pentru a asigura diagnosticarea corecta si tratamentul prompt al afectiunilor care provoaca vertij. O evaluare detaliata a istoricului medical, precum si examinari fizice si teste diagnostice pot ajuta la identificarea cauzei si la determinarea celui mai adecvat plan de tratament.
Semne de alarma care necesita atentie medicala imediata:
Desi vertijul poate fi frecvent si adesea benign, exista anumite semne care ar trebui sa va alerteze si sa va determine sa cautati atentie medicala imediata:
Vertijul sever si brusc
Aparitia brusca a unui vertij sever, mai ales daca este insotit de dureri de cap puternice sau de simptome neurologice, poate indica o problema medicala grava, cum ar fi un accident vascular cerebral.
Vertijul insotit de pierderea auzului sau de zgomote in urechi
Aceasta combinatie de simptome poate sugera o afectiune a urechii interne care necesita evaluare si tratament specializat.
Pierderea constiintei
Daca vertijul este insotit de pierderea constiintei sau de lesin, este important sa solicitati imediat ajutor medical.
Simptome neurologice
Vertijul insotit de slabiciune, tulburari de vorbire sau de vedere poate indica o problema neurologica care necesita atentie medicala de urgenta.
Persistenta sau agravarea vertijului
Daca vertijul persista sau se agraveaza in timp, este important sa consultati un medic pentru o evaluare detaliata.
In concluzie, vertijul este un simptom frecvent care poate avea o varietate de cauze. Desi poate fi neplacut, multe cazuri de vertij pot fi gestionate eficient cu tratamentul adecvat. Consultul medical este esential pentru a asigura diagnosticarea corecta si pentru a primi tratamentul corespunzator.
