Țările din Uniunea Europeană sunt, în 2026, 27 de state membre, de la Portugalia la Finlanda și de la Irlanda la Cipru. Lista s-a format în mai bine de șase decenii, prin mai multe valuri de extindere, iar fiecare țară a intrat într-un alt moment al istoriei europene. În rândurile de mai jos găsești toate statele membre, anul în care au aderat, care dintre ele folosesc euro și care fac parte din spațiul Schengen, plus țările care așteaptă acum să intre.

Întrebarea apare des la școală, înainte de o călătorie sau atunci când citești știri despre deciziile luate la Bruxelles. Răspunsul scurt: 27 de țări, dintre care 21 folosesc moneda euro. Răspunsul complet are câteva nuanțe care merită știute.

Te-ar putea interesa și

Câte țări are Uniunea Europeană în 2026

Uniunea Europeană are 27 de state membre. Numărul a fost de 28 până la 31 ianuarie 2020, când Regatul Unit a părăsit Uniunea, după referendumul din 2016. De atunci nu a mai aderat nicio țară nouă, așa că lista a rămas aceeași, chiar dacă alte state au făcut pași importanți în integrare: Croația a trecut la euro și a intrat în Schengen în 2023, iar Bulgaria a adoptat moneda euro la 1 ianuarie 2026.

Proiectul european are și o dată simbolică: 9 mai, când se marchează Ziua Uniunii Europene, în amintirea Declarației Schuman din 1950, care a pus bazele cooperării dintre fostele state rivale din Europa de Vest.

Lista țărilor din Uniunea Europeană și anul aderării

Tabelul de mai jos cuprinde toate cele 27 de state membre, în ordine alfabetică, cu anul intrării în UE, anul trecerii la euro și anul intrării în spațiul Schengen. Datele sunt cele din profilurile oficiale ale țărilor de pe portalul Uniunii Europene.

ȚaraMembră UE dinZona euroSpațiul Schengen
Austria199519991997
Belgia195819991995
Bulgaria200720262024 (deplin din 2025)
Cehia2004nu2007
Cipru20042008nu
Croația201320232023
Danemarca1973nu2001
Estonia200420112007
Finlanda199519992001
Franța195819991995
Germania195819991995
Grecia198120012000
Irlanda19731999nu
Italia195819991997
Letonia200420142007
Lituania200420152007
Luxemburg195819991995
Malta200420082007
Polonia2004nu2007
Portugalia198619991995
România2007nu2024 (deplin din 2025)
Slovacia200420092007
Slovenia200420072007
Spania198619991995
Suedia1995nu2001
Țările de Jos195819991995
Ungaria2004nu2007

Pentru țările fondatoare, anul 1958 este cel în care au intrat în vigoare Tratatele de la Roma, care au creat Comunitatea Economică Europeană. Numele de „Uniunea Europeană” a apărut abia odată cu Tratatul de la Maastricht, în vigoare din 1993.

Valurile de extindere: de la șase state la 27

Povestea începe cu șase țări: Belgia, Franța, Germania (pe atunci Germania de Vest), Italia, Luxemburg și Țările de Jos. Au urmat, pe rând, mai multe valuri de extindere:

  • 1973 – Danemarca, Irlanda și Regatul Unit;
  • 1981 – Grecia;
  • 1986 – Spania și Portugalia;
  • 1995 – Austria, Finlanda și Suedia;
  • 2004 – cea mai mare extindere: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria;
  • 2007 – România și Bulgaria;
  • 2013 – Croația, cel mai recent stat membru.

Fiecare val a schimbat echilibrul din interiorul Uniunii. Dacă vrei să afli mai multe despre ce este Uniunea Europeană și cum a fost fondată, merită să privești și contextul de după al Doilea Război Mondial: cooperarea economică a fost gândită ca o garanție că statele vest-europene nu vor mai ajunge la război între ele. Extinderea din 2004, la 15 ani de la căderea regimurilor comuniste, a avut și ea o puternică încărcătură simbolică, pentru că a reunit cele două jumătăți ale continentului.

Ce țări folosesc euro și ce țări sunt în Schengen

Nu toate țările din Uniunea Europeană folosesc aceeași monedă. Zona euro are 21 de membri, după ce Bulgaria a trecut la euro la 1 ianuarie 2026, așa cum a anunțat Banca Centrală Europeană. Cele șase state membre care își păstrează moneda națională sunt Cehia, Danemarca, Polonia, România, Suedia și Ungaria. Danemarca are o derogare negociată prin tratate, iar celelalte urmează să adopte euro când îndeplinesc criteriile de convergență.

Spațiul Schengen, zona fără controale la frontierele interne, nu se suprapune perfect cu Uniunea. Dintre statele membre, doar Irlanda și Cipru nu fac parte din Schengen: Irlanda a ales să rămână în afara lui, iar Cipru nu a fost încă integrat. În schimb, patru țări din afara UE – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein – aplică regulile Schengen. România și Bulgaria au intrat cu frontierele aeriene și maritime în martie 2024, iar controalele la frontierele terestre au fost ridicate de la 1 ianuarie 2025.

Țările candidate la aderare în 2026

Lista celor 27 nu este definitivă. În raportul anual din 4 noiembrie 2026, Comisia Europeană a evaluat progresele țărilor candidate: Muntenegru, Albania, Republica Moldova, Ucraina, Macedonia de Nord, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Turcia și Georgia, la care se adaugă Kosovo, cu statut de potențial candidat.

Comisia consideră Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina drept cele mai avansate, cu negocieri care au mers într-un ritm fără precedent. Pentru Muntenegru, pregătirea tratatului de aderare este deja în lucru. Procesul Georgiei este oprit, iar negocierile cu Turcia rămân blocate din 2018. Pentru o țară vecină ca Republica Moldova, subiectul are o miză directă pentru România. Evoluțiile din regiune le poți urmări și în secțiunea noastră de externe.

Ce a însemnat aderarea pentru România

România a intrat în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, odată cu Bulgaria. Aderarea a adus libera circulație a persoanelor, accesul la piața unică și la fondurile europene, dar și obligația de a aplica legislația comună în domenii precum concurența, protecția consumatorilor sau mediul.

Piața unică a schimbat și felul în care arată economia: investitorii din alte state membre pot cumpăra acțiuni la Bursa de Valori București, iar companiile energetice listate atrag atenția și prin dividendele pe care le plătesc. Pasul important care a rămas de făcut este trecerea la euro, posibilă doar după îndeplinirea criteriilor de convergență, printre care inflația, deficitul bugetar și stabilitatea cursului de schimb.

Sfat: Când călătorești în altă țară din Uniunea Europeană, verifică înainte dacă destinația folosește euro și dacă face parte din Schengen. În Irlanda și în Cipru vei trece prin controlul de frontieră, așa că ține la îndemână cartea de identitate sau pașaportul valabil.

Te-ar mai putea interesa și

Întrebări frecvente despre țările din Uniunea Europeană

Câte țări sunt în Uniunea Europeană?

În 2026, Uniunea Europeană are 27 de state membre. Regatul Unit a ieșit din UE la 31 ianuarie 2020.

Care este cel mai nou stat membru al UE?

Croația, care a aderat în 2013. De atunci nu a mai intrat nicio țară nouă în Uniune.

Câte țări din UE folosesc euro?

21 de țări, după intrarea Bulgariei în zona euro la 1 ianuarie 2026. Cehia, Danemarca, Polonia, România, Suedia și Ungaria au încă moneda proprie.

Elveția și Norvegia fac parte din Uniunea Europeană?

Nu. Ambele țări sunt în afara UE, dar fac parte din spațiul Schengen și participă, prin acorduri separate, la o mare parte din piața unică.

Când a intrat România în Uniunea Europeană?

La 1 ianuarie 2007, împreună cu Bulgaria. România face parte deplin din spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, dar nu a adoptat încă moneda euro.

Despre autor

Numele meu este Constanta Moldoveanu, am 45 de ani si am absolvit Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, completandu-mi studiile cu un master in relatii internationale. Lucrez ca corespondent international si imi place sa transmit din mijlocul evenimentelor importante, aducand in fata publicului relatari autentice si documentate. Am lucrat in zone de conflict, dar si la summituri internationale, iar experienta acumulata m-a invatat sa privesc lumea cu mai multa empatie si obiectivitate.

In viata personala, imi place sa citesc carti de geopolitica si literatura universala, sa vizitez capitale culturale si sa descopar istoria locurilor prin care trec. Ador fotografia documentara si muzica jazz, care imi ofera echilibru dupa perioade solicitante. Timpul petrecut cu familia imi da forta si motivatia de a continua intr-un domeniu atat de intens.