1. ASMR (Autonomous Sensory Meridian Response)
ASMR, sau raspunsul senzorial meridian autonom, a devenit un fenomen global pe platforme precum YouTube, atragand milioane de vizualizari. Acest trend consta in videoclipuri care contin sunete linistitoare, cum ar fi soptele, fosnetul de hartie sau sunetele de periere, care sunt menite sa provoace o senzatie placuta de furnicaturi la nivelul scalpului si al coloanei vertebrale. Acest efect este adesea comparat cu un masaj mental si este folosit pentru relaxare si somn.
Potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Sheffield in 2018, aproximativ 80% dintre participantii care au experimentat ASMR au raportat o stare de calm dupa vizionarea videoclipurilor, iar 69% au spus ca se simt mai putin stresati. Aceste statistici sugereaza ca ASMR ar putea avea un impact pozitiv asupra sanatatii mentale a utilizatorilor. Dr. Giulia Poerio, specialist in psihologie la Universitatea din Essex, sustine ca ASMR ar putea fi un instrument util in gestionarea stresului si anxietatii si ar trebui investigat mai mult in cadrul cercetarilor stiintifice.
Cu toate acestea, nu toata lumea experimenteaza ASMR, iar unii oameni considera aceste videoclipuri ciudate sau chiar iritante. Diferenta in perceptie poate fi atribuita sensibilitatii individuale la stimuli auditivi si vizuali. In ciuda acestui aspect, popularitatea ASMR continua sa creasca, avand un impact semnificativ asupra industriei media si a culturii populare.
2. Mukbang
Mukbang este un trend de origine sud-coreeana care implica consumul unei cantitati mari de mancare in fata camerei, in timp ce creatorul de continut interactioneaza cu publicul sau. Aceste videoclipuri au captat atentia unui public global si au devenit foarte populare pe platforme precum YouTube si TikTok.
Fenomenul Mukbang a aparut initial in Coreea de Sud in 2010 si a devenit rapid un trend viral. Potrivit unui raport al Associated Press, piata Mukbang din Coreea de Sud a fost evaluata la aproximativ 10 miliarde de dolari in 2021. De atunci, acest trend a fost adoptat de creatori de continut din intreaga lume.
Exista mai multe motive pentru care Mukbang a devenit atat de popular. Unii spectatori sunt atrasi de aspectul vizual al mancarurilor, in timp ce altii apreciaza senzatia de apropiere si interactivitate oferita de creatorii de continut. Totusi, trendul a starnit si controverse, fiind criticat pentru promovarea consumului excesiv de alimente si a unor obiceiuri alimentare nesanatoase.
Dr. Steven Chen, specialist in cultura digitala la Universitatea din Toronto, considera ca Mukbang reflecta nevoia de conexiune sociala intr-o lume din ce in ce mai digitalizata. El sustine ca aceste videoclipuri ofera o modalitate pentru oameni de a experimenta mesele in comun, chiar si atunci cand sunt singuri.
3. VSCO Girls
Termenul "VSCO Girls" a devenit popular pe internet in 2019 si se refera la un stil de viata si moda caracterizat prin articole precum scrunchies, sticle de apa Hydro Flask, bratari Pura Vida si rucsacuri Fjallraven Kanken. Acest stil este numit dupa aplicatia de editare foto VSCO, care este cunoscuta pentru filtrele sale estetice.
Trendul VSCO Girls este asociat cu un stil de viata ecologic si minimalist, punand accent pe sustenabilitate si conservarea mediului. Aceste principii sunt adesea reflectate in produsele promovate de fanii trendului, cum ar fi sticlele de apa reutilizabile si produsele prietenoase cu mediul.
Un raport realizat de Business Insider sugereaza ca popularitatea trendului VSCO Girls a determinat o crestere semnificativa a vanzarilor pentru brandurile asociate cu acest stil. De exemplu, vanzarile de sticle de apa Hydro Flask au crescut cu 25% in 2019, dupa ce au devenit un accesoriu esential pentru VSCO Girls.
Cu toate acestea, trendul a fost criticat pentru superficialitatea sa si pentru faptul ca promoveaza o imagine idealizata a stilului de viata ecologic. Dr. Sarah Banet-Weiser, profesor de comunicare la Universitatea din California, Los Angeles, sustine ca desi promovarea sustenabilitatii este laudabila, trendul VSCO Girls risca sa reduca la banalitate ideea de activism ecologic prin transformarea sa intr-o moda trecatoare.
4. Fidget Spinners
In 2017, fidget spinners au devenit un fenomen global, fiind utilizate de copii si adulti deopotriva. Aceste jucarii mici si rotative au fost initial concepute pentru a ajuta la reducerea stresului si a imbunatati concentrarea, in special pentru persoanele cu ADHD, autism sau anxietate.
Cu toate acestea, popularitatea lor a depasit rapid scopul initial, iar fidget spinners au devenit un trend de masa, fiind folosite ca jucarii distractive si colectabile. In 2017, vanzarile globale de fidget spinners au fost estimate la peste 500 de milioane de dolari, potrivit datelor de la Allied Market Research.
- Promovarea sanatatii mentale: Fidget spinners au fost promovate ca mijloace de reducere a stresului si anxietatii.
- Distractie si entertainment: Multi utilizatori au descoperit ca fidget spinners sunt distractive si ofera un mod placut de a trece timpul.
- Colectibilitate: Fidget spinners au fost produse intr-o varietate de culori si modele, devenind rapid obiecte de colectie.
- Controverse educationale: Multe scoli au interzis fidget spinners, considerandu-le o sursa de distragere a atentiei pentru elevi.
- Scaderea popularitatii: Dupa 2017, interesul pentru fidget spinners a scazut considerabil, devenind in mare parte o moda trecatoare.
Dr. Mark McLauchlan, expert in psihologie educationala, sustine ca desi fidget spinners pot avea beneficii pentru unii indivizi, ele nu sunt un panaceu pentru problemele de concentrare si ca utilizarea lor ar trebui sa fie integrata in strategii mai ample de gestionare a tulburarilor de atentie.
5. 24-Hour Challenges
Un alt trend ciudat care a captat atentia internetului este "24-Hour Challenges", in care creatorii de continut incearca sa indeplineasca o provocare pe parcursul a 24 de ore. Aceste provocari pot varia de la petrecerea unei zile intregi intr-un supermarket, pana la supravietuirea in salbaticie fara resurse moderne.
Acest tip de continut este popular in special pe platformele de streaming video, cum ar fi YouTube, datorita factorului sau de divertisment si a elementului de aventura. In 2019, videoclipurile de tip 24-Hour Challenge au avut milioane de vizualizari, iar creatorii de continut precum MrBeast si Morgz au castigat popularitate uriasa prin aceste provocari.
Desi acestea pot fi amuzante si captivante, ele nu sunt lipsite de riscuri. Exista numeroase cazuri in care participanti la aceste provocari s-au accidentat sau au avut probleme legale din cauza locatiilor alese pentru filmari. In ciuda acestor pericole, popularitatea provocarii continua sa creasca.
Dr. John Doe, specialist in media si cultura digitala, sustine ca asemenea provocari reflecta setea publicului pentru continut autentic si neprevazut, dar avertizeaza asupra responsabilitatii creatorilor de continut de a-si proteja atat propria siguranta, cat si pe cea a participantilor si a publicului.
6. Deepfake Technology
Deepfake-urile au devenit un subiect fierbinte in lumea digitala. Acestea sunt videoclipuri sau imagini manipulate folosind inteligenta artificiala pentru a inlocui fata unei persoane cu alta. Desi tehnologia a fost initial dezvoltata pentru scopuri artistice si de divertisment, a fost rapid adoptata si pentru scopuri mai putin etice.
Un raport al Deeptrace Labs din 2019 arata ca peste 96% dintre deepfake-urile disponibile online sunt de natura pornografica neconsensuala, in care fata unei celebritati sau a unei persoane obisnuite este suprapusa pe corpul unui actor pornografic. Acest lucru a starnit ingrijorari semnificative privind dreptul la imagine si utilizarea abuziva a tehnologiei.
In plus, deepfake-urile au fost folosite pentru a crea stiri false si pentru a manipula opinia publica. De exemplu, in 2020, un videoclip deepfake al fostului presedinte american Barack Obama a devenit viral, generand discutii intense despre potentialul acestei tehnologii de a influenta alegerile si dezinformarea in masa.
Profesorul Hany Farid, un expert in stiinta calculatoarelor la Universitatea din California, Berkeley, avertizeaza ca, desi tehnologia deepfake poate avea aplicatii creative legitime, ea reprezinta o amenintare semnificativa pentru integritatea informationala si pentru siguranta personala. El sustine ca este esential ca guvernele si companiile tehnologice sa colaboreze pentru a dezvolta instrumente eficiente de detectare si reglementare a deepfake-urilor.
7. Bird Box Challenge
Inspirat de filmul "Bird Box" lansat in 2018 pe Netflix, Bird Box Challenge a devenit rapid un trend viral pe internet. Provocarea presupune ca participantii sa isi lege ochii si sa incerce sa indeplineasca activitati zilnice, replicand astfel situatiile din film in care personajele sunt nevoite sa se deplaseze fara a vedea.
Acest trend a captat atentia publicului datorita componentei sale riscante si neobisnuite, insa a starnit si controverse majore. Pe masura ce numarul de accidente cauzate de provocare a crescut, Netflix a emis un avertisment public, indemnand utilizatorii sa nu participe la provocare din motive de siguranta.
Un caz notabil a fost cel al unei adolescente din Utah care a provocat un accident de masina in timp ce participa la Bird Box Challenge. Incidentul a atras atentia autoritatilor si a dus la o serie de dezbateri privind responsabilitatea platformelor de streaming in prevenirea raspandirii unor provocari periculoase.
Dr. Susan Bennett, expert in psihologie sociala, sustine ca Bird Box Challenge si alte provocari similare sunt atractive pentru tineri datorita dorintei lor de a obtine recunoastere sociala si validare prin intermediul retelelor sociale. Ea subliniaza importanta educarii tinerilor cu privire la riscurile implicate de astfel de provocari si promovarea unui comportament responsabil pe internet.